Cred că se întâmpla pe la sfârşitul toamnei sau începutul iernii. Cert e că era destul de frig. Mergând pe A1 spre Tg-Jiu am constatat că nu reuşesc să scad consumul sub 6% decât sporadic, în condiţiile în care eu ştiam că dacă merg la consum scot 4.6-4.8%.
Primul gând a fost frigul. Neah... Acum e cald şi tot aşa... Uzura maşinii... Are vreo 50 mii km...
Azi aflu că Uniunea Transportatorilor a cerut ANPC anchetarea benzinăriilor pentru scăderea calităţii carburanţilor. Spus nediplomatic, pentru că tâlharii pun apă şi alte treburi în benzină. Şi se pregătesc de procese pentru recuperarea daunelor (maşini în garanţie cu injectoarele distruse) şi pentru pierderile pricinuite de consumul crescut. Treaba e că preţurile crescute într-un mod barbar nu au reuşit să acopere scăderea consumului, aşa că au ales altă variantă - să oblige oamenii să pună mai mult. Niciodată, dar niciodată nu mi-aş fi imaginat că (virgulă) companiile mari se pretează la asemenea mizerii. Şi aici nu poate fi vorba decât de o complicitate pentru că în iulie 2008 barilul de petrol era $150 şi litrul de benzină 99 era 4.44 lei, iar în mai 2011 avem $97/baril - 5.75 lei/litru. Şi cu toate protestele, companiile refuză să spună cumpărătorilor că din preţul la pompă statul ia €0.87/litru numai din taxe, accize şi TVA-ul la ele, iar în total probabil ia €1 din preţul final de €1.40; şi evident, statul n-o să ia nicio măsură împotriva acestei metode abjecte de creştere a marjelor.
În Franţa, Total şi Esso au ales să încurajeze creşterea consumului prin scăderea preţurilor. Nu aduc bani de-acasă, doar automatizează benzinăriile. Statul francez are 5% din Total şi nimic din Esso, în timp ce statul român are 40% din Petrom.

0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu